Enigma Otiliei este, pe scurt, un roman puternic, impecabil construit, un roman auctorial cu un narator care știe tot și comentează cu mare volubilitate toate actele eroilor și toate situațiile prin care aceștia trec. Știe chiar ce se află scris într-un plic înainte ca adresantul să-l deschidă... Naratorul călinescian este, apoi, informat în toate direcțiile, de la arhitectură la moda timpului, și speculațiile lui fac parte din substanța epică. G. Călinescu a înnoit și din acest punct de vedere structura și limbajul romanului românesc, preluând și reformulând un model deja clasicizat.“ – Eugen Simion